Eticheta de “leneș” este adesea folosită ca un termen general pentru a descrie pe cineva care nu este dispus să îndeplinească anumite sarcini sau obligații. Cu toate acestea, în mod constant trecem cu vederea motivele reale pentru care cineva nu este dispus să facă acele lucruri. Ignorăm complet multitudinea de aspecte și cauze ale comportamentului și reducem pur și simplu o persoană la eticheta de “leneș”; ca și cum lenea ar fi o parte inherentă a identității lor. Și, mai rău, am învățat să atașăm rușine și vinovăție lenei, fapt ce ne face să gândim mai puțin despre persoana pe care o numim “leneș” – fie că sunt alte persoane sau, cel mai probabil, noi înșine.
Etichetele atașate propriei persoane sau altora sunt deumanizante atunci când nu reușim să apreciem de ce. Pentru a evita astfel de obiectificare, trebuie să cunoaștem variabilele reale care controlează comportamentul. Să presupunem, spre exemplu, că ai descoperit că o adultă considerată “leneșă” a fost abuzată teribil în copilărie ori de câte ori manifesta inițiativă. Te simți confortabil în continuare punând această etichetă pe ea? Sper că nu. Și dacă nu te simți confortabil, când ai început brusc să meriți mai puțină considerație decât ai acorda altora? De ce să nu abordezi o atitudine de curiozitate în legătură cu propria “leneșeală”?
Dacă am merge mai adânc, am putea afla că lipsa noastră de voință de a îndeplini anumite sarcini sau obligații poate fi alimentată de:
- cedarea la o teamă profund înrădăcinată de incertitudine;
- implicarea într-o preocupare recurentă legată de viitor;
- adoptarea unei senzații de “a nu fi suficient de bun”;
- experimentarea unei lipse a clarității valorilor în viață;
- un program auto-obiectivat și cerințele excesive, mereu aglomerat;
- un calitate slabă a somnului pe timpul nopții;
- lipsa relațiilor strânse și suportive;
- o dietă bogată în zahăr și grăsimi saturate; și multe alte astfel de factori.
Există multe surse potențiale ale motivelor pentru care facem ceea ce facem, inclusiv motivele pentru care uneori ne lipsește motivația. Ceea ce este responsabil pentru “leneșia” ta? Este greu să spunem, pentru că depinde întotdeauna de tine, istoria ta și situația ta. Nu există o modalitate universal valabilă de a înțelege motivația. Ești un individ și pentru a avansa va trebui să fii mai curios în legătură cu motivele tale.
Pasul 1 – Analizează ceea ce îți stimulează motivația
Din păcate, răspunsurile pe care mintea ți le oferă în legătură cu propriul comportament sunt adesea false sau inutile. Prin urmare, primul pas în depășirea “leneșiei” (adică nevoinței) este să te observi mai clar. Trebuie să observi cum se schimbă nivelul tău de implicare și situațiile care îl afectează.
Poate suna destul de simplu, dar este departe de a fi așa, deoarece mințile noastre nu sunt foarte bune la a ști de ce facem lucrurile pe care le facem. Cercetările au arătat că majoritatea alegerilor noastre sunt influențate de factori care depășesc simplele formule bazate pe reguli pe care le avem în minte.
De exemplu, ținerea unei cești calde de cafea te poate influența să percepi alți oameni ca fiind mai calzi și prietenoși. Da, chiar așa!
De aceea, căutarea ajutorului unui profesionist poate fi utilă, pentru că aceștia pot evidenția punctele noastre slabe, mai ales dacă au cunoștințe empirice în înțelegerea proceselor care explică comportamentul nostru. Din fericire, nu trebuie să fii conștient de fiecare factor care îți influențează comportamentul – doar de cele mai importante – și poți aduna multe dintre informațiile de care ai nevoie singur.
Începe această analiză cu puțină introspecție. Mai întâi, evaluează-ți propriul nivel de motivație pe o scară de la unu la zece (1 = lipsa totală a motivației; 10 = cel mai mare nivel de motivație pe care îl poți avea). Apoi, gândește-te la un moment în care te-ai simțit mai motivat decât atât (nu-ți fă griji – dacă acest exercițiu este necesar, nu vei fi la nivelul 10 din prima). Acum întreabă-te: ce era diferit atunci?
Notează orice idee care îți vine în minte și care poate fi relevantă. Dacă ai dubii, scrie tot ce-ți trece prin minte. Nu este vorba despre precizie, ci despre captarea ideilor. Sesiunea ta de brainstorming ar putea arăta cam așa:
- Am avut un obiectiv clar;
- Aveam sprijin din partea prietenilor și a familiei;
- M-am simțit inspirat sau motivat de cineva sau ceva; și așa mai departe.
Pasul 2 – Fă ceva diferit timp de o săptămână și urmărește ce se întâmplă
Nu toate lucrurile pe care le-ai scris vor fi relevante, așadar următorul pas este să devii mai meticulos. Alege unul dintre factorii pe care crezi că ar putea influența motivația ta (ideal ar fi unul pe care îl poți controla într-o oarecare măsură, cum ar fi obținerea unui somn de calitate). Apoi, notează ideile despre ceea ce poți face pentru a schimba acest factor în bine.
De exemplu, dacă ai dificultăți în a avea un somn de calitate, poți merge la culcare mai devreme, poți cumpăra o mască de dormit, poți evita mâncarea târzie înainte de culcare, poți scăpa de gândurile care te îngrijorează etc. Aici intervine utilitatea unui terapeut, pentru că te pot îndruma spre strategii eficiente și cum să le aplici corect.
Apoi alege una din strategiile pe care le-ai scris și fă efectiv o schimbare. Dacă crezi că trebuie să mergi la culcare mai devreme, fă asta și ține-te de asta timp de câteva zile. Sau cumpără aceea mască de dormit și testeaz-o.
Fă-o consecvent timp de cel puțin o săptămână. Dacă consideri că este prea dificil, simplifică lucrurile. De exemplu, dacă mergerea la culcare la ora 10 PM este prea ambițios, încearcă să mergi la culcare cu o oră sau două mai devreme.
Între timp, urmărește continuu ce se întâmplă (există multe aplicații care te pot ajuta) și evaluează cât de motivat te simți în fiecare zi.
Pasul 3 – Fă o pauză, reflectează și încearcă din nou
După ce ai implementat schimbarea timp de o săptămână, este timpul să reflectezi. A avut schimbarea efectul dorit? A condus faptul că nu mai mănânci gustări târzii de noapte la adormirea ușoară și la o stare mai proaspătă dimineața?
Dacă ai reușit să îmbunătățești factorul ales, excelent! Cum a influențat asta motivația ta? Dacă nu s-a întâmplat nimic, este mai puțin minunat dar tot bine pentru că ai învățat ceva.
Adevărul este că îmbunătățirea oricărui aspect al vieții tale probabil implică experimentare prin încercare și eroare, pentru că ești un individ. Ceea ce funcționează pentru tine poate fi total diferit de ceea ce funcționează pentru altcineva. În timp ce unele strategii pot fi utile, altele nu atât de mult. Și este greu să-ți spunem care dintre ele sunt eficiente sau nu până când nu le-ai încercat.
Mai mult decât atât, lucrurile care te-au ajutat înainte pot deveni ineficiente – sau invers. Asta înseamnă că învățarea cum să avansezi nu este o chestiune de “o singură dată”, ci un proces continuu. Ceea ce poate fi fost adevărat acum mulți ani poate să nu mai fie valabil acum.
Trebuie să:
a) conștientizezi cerințele fluctuante ale situației tale de viață actuale și
b) să te adaptezi în consecință. Acest lucru necesită practică și răbdare.
Înseamnă un proces continuu de învățare pentru a deveni mai conștient de sine, observând cum alegerile tale – atât cele mici, cât și cele mari – îți afectează viața zi de zi.
